Poezii scrise de voi

[celindi]

frumos. Ma faci curioasa. Chiar mi-ar place sa citesc. Totusi sa nu deviem de la topic.

 

Mai fetelor... ma flatati cand ziceti ca am poezii superbe, dar fiecare om are nevoie de indrumari, critici pentru a deveni mai bun, fiindca intotdeauna e loc de mai bine.

[raluca]

mey nu stiu Andreea cu criticile astea...uite si pe agonia tie ti-au pus prima poezie in atelier si mie 2 din poeziile care eu le credeam dintre cele mai bune so depinde de fiecare om. mie imi plac foarte mult versurile tale! si singurul lucru ce-l pot zice e sa keep up the good work!

[raluca]

a new one hope u will like it

 

Suflet de geniu

 

noaptea-mi atârnă de genele-mi obosite...

sub tâmplele-i îmbătrânite de timp

încerc să scap de nebunia mea,

încerc să adorm din sufletu-mi pustiul,

să-mi trezesc realitatea din visare...

un geniu ne'nţeles se naşte din mine

şi-n fiecare clipă, din fiece moment,

aşterne pe foi răstignite de vreme

o frază, un gând, un sentiment...

 

dar vai, cât de trist e copilul!

îşi pleacă, adormind, capul pe masă,

se lasă purtat de vise, de somn...

iar geniul, ce-abia a-nceput să se nască,

împrăştie silabe hoinare în vânt,

le poartă pe mâini rătăcite de gând

în ritmuri dezorientate de lumea cea vastă...

 

şi plânge - inundă cu versuri pagina goală

un suflet de geniu în trup de copil,

îl doare închisoarea ce-l înconjoară -

e-atât de puternic şi-atât de fragil!

 

în liniştea zorilor, ce soarele scaldă,

doi ochi inocenţi pictează pe cer

tablou zbuciumat ce-n primăvara caldă

se-mprăştie-n culori de geniu efemer...

 

[celindi]

As vrea sa zic ceva dar nu prea pot. Nu am ce. Cuvintele refuza sa comenteze asa ceva.

Superba, Ralucu. Absolut superba. atat spun.

[dark_angel]

de o mie de ori

 

bravo,ralu

Edited April 27, 2006 at 12:11 PM by dark_angel

[raluca]

ma bucur toare mult ca va place!

[alextrusca]

poezia asta e o traducere...

 

Frankee F.U.R.B.

Banuiesc k lumea o stie...

 

O dedic catorva "oameni" FARA NUMAR TOATA VIATZA.

 

 

 

 

 

Reversul medaliei

 

Acum o să vezi reversul medaliei mele...

 

Uite care-i faza...

Nu înţeleg de ce plângi ca o fetiţă,

Mănânci rahat cu polonicu’ la colţu’ străzii,

Îmi scrii numele pe toţi pereţii,

Dacă te-ar durea în cot de mine,

Nu ai spune prostii despre cât de persecutat ai fost...

 

La dracu’ cu tine şi cu toate aberaţiile tale,

La dracu’ cu toate darurile tale,

Le-am aruncat pe geam,

La dracu’ cu bocetele, nu înseamnă absolut nimic,

Ghici ce am să-ţi zic...

Să te ia dracu’ odată!

 

Credeai că puteai să mă faci să gem cu adevărat,

Am făcut sex mai fierbinte şi singur,

Ha, ha, ha...

A trebuit să mi-o trag cu amicu’ tău

Să mă simt împlinit

Şi acuma vrei să mă întorc la tine,

 

Ori duci lipsă ori mă crezi dobitoc...

 

La dracu’ cu toate nopţile în care gemeam în halul ăla,

Totul a fost teatru, nu te simţi al naibii de mândru?

La dracu’ cu toate nopţile alea în care mă călăreai ca pe un cal,

O să ţi le plătesc cu vârf şi îndesat,

Făceai sex ca un elefant şchiop.

 

Toată ziua mă f**** la cap

Dacă mie îmi păsa de noi,

Poate mi-ar fi păsat dacă ţineai la mine măcar un pic,

Chiar mă bucur că nu am apucat

Să-ţi cârpesc şi şosetele englezeşti...

 

La dracu’ cu tine şi cu laba ta scurtă,

La dracu’ cu tot ce s-a întâmplat,

Totul a fost din vina ta,

Toate bocetele mele au condus la o risipă prea mare de hârtie,

La dracu’ cu tine.

 

De ce m-ai făcut să zic toate astea?

[songbird]

"De ce m-ai făcut să zic toate astea? " ~ perfect ending to a perfectly funny song... desi pun pariu ca tipa a luat-o tare in serios!!!

[alextrusca]

crede-ma, si eu la fel

[alextrusca]

i must be smokin' crack...

 

 

 

 

Vulcanismul, hinduismul, budismul

 

 

Am o sentinţă greu de ispăşit, trebuie să trăiesc

O viaţă întreagă într-un minut,

Trebuie să interpretez toate semnele

Şi să le raportez la ceea ce sunt eu.

 

Dar, uite, lumea a rămas aceeaşi,

Nu-mi trebuie prea mult să-i identific reacţiile!

Deci, nu va fi atât de greu pân’la urmă...

 

M-am întors să vă fac vouă zile fripte,

Să vă transmit cele mai sincere urări de dulce,

Adică de bine, voi ştiţi cât de mult v-am iubit dintotdeauna,

 

M-am întors, acelaşi şi diferit în acelaşi timp,

Cu aceleaşi cuvinte drept secure,

Cu lacrimile drept pedeapsă, îneca-v-aţi în ele!

 

Nici lumea, nici timpul nu se schimbă,

Cred că toate sunt la fel de statornice ca linia orizontului,

Şi totuşi n-o să mor atât de repede,

Nici cu blesteme făcute de profesionişti,

Nici dacă mă exorcizaţi n-o să vă fac plăcerea

Să recunosc că am greşit vreodată!

 

Am în mână creionul şi în cap ideile voastre,

Le voi pune pe hârtie şi focul va arde tot

Ce aţi vrut voi să construiţi pân-acum,

Poţi distruge lumea şi fără războaie,

Doar că trebuie să ştii ce să foloseşti drept arme...

 

Poetul e un kamikaze,

Norocul lui că după ce se sinucide se duce în Rai,

Nu în Iad, cum de există pe lume atâta nedreptate?

De-aia m-am întors eu acum înapoi

Şi nu pot să mai mor,

Am nouă vieţi ca pisica

Şi una singură e infinită,

Sunt mândru, sunt un hibrid, sunt norocos,

Dar ceilalţi sunt invidioşi pe mine...

 

Lua-i-ar drecu’!

Cui îi mai pasă?

Am ieşit pe piaţă cu ceva nou,

Cu o expoziţie de idei bolnave,

Cu exegeza minţii maladive a maimuţei,

Mă declar eretic, nu ştiu să cred cum trebuie în D-zeu,

Dacă aş putea, aş crea o nouă religie...

Vulcanismul, să-i ardă pe toţi idioţii care comentează aiurea,

 

Dar mai bine adopt atitudinea trecătorului zadarnic prin viaţă,

De ce p... mea ar trebui să-mi mai pese?

[DjCeline]

alex..poeziile tale sunt foarte dure...dar imi fac foarte bine in situatia in care ma aflu acum. e bine ca mai exista persoane care stiu sa puna punctul pe i si in felul asta....traim intr-o lume...dura...

[raluchi]

Sunt tare curioasa sa aflu de ce ganditzi astfel. Alwx m-ai facut sa raman asa

[celindi]

Alex te rog lamuteste-ma si pe mine. Alea sunt scrise de tine sau traduceri?

[alextrusca]

Prima e o traducere a unui cantec care imi place si am mai imbunatatit-o eu si a doua imi apartine mie.

Raluchi, de ce te-am facut sa ramai asa?

[raluca]

Dar mai bine adopt atitudinea trecătorului zadarnic prin viaţă,

De ce p... mea ar trebui să-mi mai pese?

<{POST_SNAPBACK}>

 

 

mda...m-am gandit ca de multe ori e mai bine sa adopti aceasta atitudine desi eu o detest...dar se pare ca multi dintre cei ca mine devin ceea ce urasc si cad in cinism...

 

imi place poezia ta pt ca e originala si spune lucrurilor pe nume

Edited May 29, 2006 at 01:35 PM by raluca

[raluca]

cine intelge poezia asta sa-mi spuna si mie despre ce e vorba...

 

Păcat

 

când Dumnezeu mi-a dat viaţă,

a uitat să-mi spună cum s-o trăiesc...

când ploaia mi-a curs picuri pe suflet,

a uitat să mă-nveţe cum să-i iubesc...

când soarele a apus obosit printre dealuri,

şi-a străpuns cu o rază trupul meu,

atunci ţi-am simţit chemarea, iubite,

atunci m-am spălat de păcat...

 

când vise haotic se-nvârteau printre gânduri,

şi valuri de confuzie te inundau,

atunci ai simţit ce-nseamnă iubirea,

atunci te-ai spălat de păcat...

 

când Ulises urma firul spre ieşire,

iar cocoşatul plângea în colţ de Notre Dame,

când bestia privea în oglinda luminii,

atunci lumea-ntreagă se spăla de păcat...

 

când Eva muşca din mărul interzis,

iar strămoşii se-nchinau la chipuri de lut,

când Moise tăia marea în două,

atunci Universul se spăla de păcat...

 

când tot ce-a născut Dumnezeu prin cuvânt,

când tot ce-a creat s-a spălat de păcat,

atunci Iadu-ntreg s-a contopit cu Pământul,

şi-mpreună s-au prelins în Rai...

 

 

p.s: Lex ar trebui sa canti mai mult in melu asta ca e super de super....iar vocea ta ma fascineaza pe background

[raluca]

noua mea poezie...care mentionez ca NU imi place...

 

Jurământ la altar

 

azi am depus jurământ la altar

că nu voi striga atunci când durerea

va străpunge încet

inima mea.

 

azi, când am stat la poveşti cu sufletul,

i-am spus secrete din lanţul amintirii,

am adunat din abisul uitării

mărgele din lume

şi le-am înşirat pe aţa speranţei,

haotic, fără sens...

azi am adăugat şi mărgeaua mea.

 

ieri a plouat cu lacrimi de înger

şi-au spălat de păcat

suflete dezorientate.

vremea a fost în ton cu noi...

azi, când depun jurământ la altar,

milioane de inimi se roagă cu mine.

 

mâine, când voi scrie trecutul zilei de ieri,

şi voi adăuga la lume încă o mărgea,

jurământul fierbinte depus la altar,

va continua să ardă în sângele meu.

Edited June 11, 2006 at 06:24 PM by raluca

[celindi]

Poezia e frumoasa, dar parca lipseste ceva. Poate te superi pe mine, dar eu cred ca pana reusim sa intelegem cum e cu rima interioara, e bine sa folosim rima si ritm normal. Cand spun asta ma refer sa poti gen Blaga care au rima interioara, nu respecta sitmul si folosesc versul liber. Deocamdata eu cred ca nu avem experienta necesara sa folosim versul liber.

[raluca]

Poezia e frumoasa, dar parca lipseste ceva. Poate te superi pe mine, dar eu cred ca pana reusim sa intelegem cum e cu rima interioara, e bine sa folosim rima si ritm normal. Cand spun asta ma refer sa poti gen Blaga care au rima interioara, nu respecta sitmul si folosesc versul liber. Deocamdata eu cred ca nu avem experienta necesara sa folosim versul liber.

<{POST_SNAPBACK}>

 

iti respect parerea, dar cred ca fiecare e liber sa scrie cum simte...

 

here is my new poem:

 

Lângă fereastră

 

parfum de crizantemă...

aşa miros lacrimile tale,

când îmi aplec capul

pe umărul tău

şi ascult simfonia tristeţii

ce-ţi atinge inima.

 

încep şi eu să plâng

şi plângem împreună,

ne udăm obrajii, buzele

şi-apoi ne sărutăm

ca să-ndepărtăm roua tristeţii

ce s-a prelins pe faţa noastră.

 

adie uşor vântul în odaie,

dar nu-l simţim...

suntem prea adânciţi

în propriul nostru suflet...

frigul ne îmbată cu visare.

 

şi-aşteptăm noaptea-mbrăţişaţi,

pe jos, lângă fereastră,

dar nu spunem nimic...

inimile noastre, prin bătăi,

îngână versuri.

[alextrusca]

Pustiul

 

Noaptea îmi va scrie testamentul,

Undeva, cândva, voi fi ştiut

Că tu te-ai gândit la mine măcar o singură dată,

 

Chiar dacă acum totul este pierdut pentru totdeauna,

Voi fi realizat că iubirea se poate trăi şi din amintiri,

Chiar dacă ele dor mai mult decât orice altceva,

 

Luna va fi martora suferinţelor mele,

Ei îi voi împărtăşi toate secretele mele, toate regretele,

Toate visele, cu ea voi pleca spre un loc mai însorit,

 

Pentru că nimic nu contează cu adevărat,

Doar eu mi-am complicat situaţia în mod voit,

Undeva, cândva nu va rămâne decât pustiul...

 

 

Cânt închinat păcatului

 

Simte durerea din sufletul meu,

Simte durerea din inima mea,

Voi păstra fiecare fărâmă de secundă

Ca pe un artefact al torturii nesfârşite pe care am suportat-o,

Voi păstra o fărâmă din iubirea noastră, acolo,

În inima mea de gheaţă...

 

Noaptea e caldă, dar fără viaţă,

Ca o virgină siluită, pierdută în propriile-i minciuni,

Şi totuşi, oriunde eu voi fi

Vei fi şi tu, o a doua umbră,

Un al doilea păcat originar...

 

Simte-mi durerea din suflet,

Simte-mi durerea din inimă,

Simte-mi singurătatea şi alin-o cu atingerile tale...

 

Îndepărtează-ţi privirile de-alea mele,

Nu îndrăzni să te uiţi înspre mine,

E prea întuneric să vezi ce vreau eu să vezi,

Vei vedea numai ce noaptea îţi va permite...

 

Simte-mi durerea din adâncul inimii,

Simte-mi durerea din lacrimile reci de rouă îngheţată,

Simte-mi pustiul din haosul inimii mele...

 

 

 

Cât de departe poate o inimă să zboare

 

Ştii că atunci când dăruieşti iubire,

Aceasta îţi deschide inima

Şi ştii că iubirea este tot ce îţi poţi imagina,

Promisiuni, ură, patimă şi speranţe...

 

Şi ştii că atunci când întâlneşti iubirea

Totul este nou şi inedit,

Şi ştii că timpul îţi va arăta întotdeauna secretele sale

Cele mai tăinuite,

Căci iubirea o simţi în ritmul fiecărei zile...

 

Ştii că iubiţii uneori te fac să plângi,

Atunci lasă ca lacrimile să cadă şi să-ţi ude pielea,

Ele se vor usca şi povestea se va reinventa de la sine...

 

Fiindcă ştii că iubirea e tot ceea ce trebuie să fie,

O şoaptă, un strigăt, gestul cel mai simplu.

Gestul cel mai nebunesc...

 

Şi ştii că îndrăgostiţii sfârşesc prin a plânge,

Dar nu contează niciodată, căci zilele acelea vor trece încet,

Fiindcă atât dimineaţa cât şi noaptea aparţin iubirii...

[raluca]

doamne alex ...cum sa descriu starea..."dureros de dulce" vorba lui eminescu.... le ador....

[alextrusca]

Mersi, ma bucur ca iti plac Raluca!

[raluca]

Ceea ce sunt

 

şi ce dacă ei nu pot accepta

că sunt şi eu om

şi greşesc?

nu sunt perfectă,

nici nu vreau să fiu,

sunt doar eu, descoperind viaţa

printre amintiri şi fotografii,

printre vise şi suspine,

aici, între pereţii plini de nimic,

mă regăsesc, plâng, zâmbesc

pentru a reveni doar...

la ceea ce sunt.

 

Lacrimi

 

norii se prind de palma mea

ca păpădiile ce se-alintă

în zilele toride de vară.

sunt frânturi de aripi

ce se coboară pe pământ,

sunt îngeri răniţi de sentimente,

sunt inimi pătate de melancolie…

tot ce cade acum – în picuri sau în fulgi –

e tot ce-a creat omul

prin lacrimi.

 

 

Respir inima ta

 

îmi place să-ţi aud şoaptele

cum îmi inundă mintea;

îmi place să-ţi simt degetele

prin părul meu ud

şi vocea caldă să-ţi ascult

în miez de noapte.

 

 

îmi place să ne plimbăm

printre stropii goi de amintiri

şi scufundându-mă în abisul

ochilor tăi negri

să descifrăm misterul

trupurilor noastre.

 

 

e linişte…

se-aud doar ploile căzând pe geam

şi îngerii şoptind cu dor,

iar luna albă ce răsare din neant

schiţează două suflete-necate

în amor.

Edited June 18, 2006 at 02:37 PM by raluca

[alextrusca]

Trebuie sa recunsoc ca imi place la nebunie ultima, e atat de romantica , m-am cufundat in melancolie...

 

Imi place definitia poetica prin care compari norii cu franturile de aripi si cu ingerii raniti...ca in Lucian Blaga-"Cantecul spicelor" si "Paradis in destramare".

 

Si primul poem imi place...e si autoportretul meu.

[celindi]

Poziile sunt superbe si ale tale Alex si ale Ralucai, dar vreau sa te contrazic. Nu am citit "Cantecul Spicelor" dar sigur ideea de ingeri cazuti si aripi din poezia Ralucai nu are legatura cu ideea exprimata in Paradis in destramare.. si crede-ma ca ador poezia aia si am studit-o klumea pentru scoala.

[raluca]

hehe...trebuie sa citesc si eu poeziile alea de Blaga ca nu le-am citit ma bucur ca va plac versurile mele

[alextrusca]

Da, in Cantecul spicelor nu apare, dar ideea de decadere apare in Paradis in destramare, nu stiu daca neaparat prin ingeri cat prin ideea de divinitate care este incapabila sa mai creada in "eresuri", cunoasterea paradisiaca fiind inlocuita de cea luciferica, a poetului.M-am gandit la un fel de comparatie, nu neaparat o asemanare totala.

[celindi]

Tocmai... Lucian Blaga prezinta lumea paradisului asa cum o vad oamenii de atsazi. Paradisul este in destramare fiindca lumea nu mai crede in el. Cam asta e ideea desprinsa din text, si cred eu ca nu e aceiasi cu ce a scris Raluca.

[alextrusca]

in mod sigur am interpretat eu gresit.scuzele mele...

[celindi]

Nu ai de ce sa te scuzi. Prima oara si eu tot cam asa am interpretat. Insa dk stai sa analizezi mai adanc o poezie se vad si alte intelesuri