Jump to content

Poezii scrise de voi


Recommended Posts

Posted

Azi am murit pentru a doua oară

 

 

Îmbătată de vin şi flori de lacrimi

Stau şi pândesc timpul

Să-l prind şi să-l smulg cu penseta din inimă

Ca să pot să o mut

Din stânga undeva la apus de suflet...

 

Azi am murit pentru a doua oară

Şi ca de obicei nu am simţit nimic,

Căci moartea mi-a devorat trupul

Celulă cu celulă...

 

Încet şi dureros m-am scufundat în inexistent

Cu toate că pe undeva prin ceaţă

Se mai găsesc particule din pseudo-nemurirea mea,

Eu stau şi număr microsecundele ce au mai rămas

Pâna la intrarea mea în Infern, Rai sau Purgatoriu...

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted (edited)

Încet

 

Încet am închis uşa spre viitor

Şi-am dat foc trecutului

Ca să te pot păstra aici,

Culcat pe inima mea obosită

Să bată insistent la poarta Fericirii...

 

Încet am tresărit la auzul şoaptelor tale

Crezând că e doar zgomotul aripilor

De înger rătăcit undeva

Între Lacrimi şi Părere – de – Rău...

 

Încet am spart clepsidra vieţii

În care se scurgea nepăsător nisipul

Ce credea că are control

Asupra unei vieţi inexistente...

 

Du-te, încet, nepăsare tristă

Şi cântă altor suflete recviemul tău,

Căci eu, înecată în atâta melancolie,

Nu văd timpul, viaţa, fericirea şi lacrimile

Decât...încet...

 

se pare ca in noaptea imi asta canta inspiratia cantece de adormit...

Edited by raluca

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted
"Azi am murit pentru a doua oara" este POEZIE in cel mai pur sens al cuvantului!!! I'm speechless...

 

so glad u like it :flowers:

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

Ca să pot să o mut

Din stânga undeva la apus de suflet... :wub:

super versuri

 

Ai un stil f interesant de a scrie poezi, total diferit de proza

te ambitionezi sa arunci pe fereastra rima mizand pe alaturari neobisnuite de cuvinte din spectre diferite

Bafta

:)

http://i5.photobucket.com/albums/y166/raluchi/ANDfinalshow-1.jpg
Posted

Încet şi dureros m-am scufundat în inexistent

E versul meu preferat. Si eu scriu poezie abstracta si stiu cat de cat ce simti cand compuii asa versuri. Pur si simplu de detasezi de tine si de realitate si urci in absolut.

 

Cu toate că pe undeva prin ceaţă

Se mai găsesc particule din pseudo-nemurirea mea,

Eu stau şi număr microsecundele ce au mai rămas

 

Pâna la intrarea mea în Infern, Rai sau Purgatoriu...

Intrebare: esti catolica?

http://i231.photobucket.com/albums/ee107/lotr_mondragon/00000000000002406360-300x300_72dpi_.jpg
Posted
Intrebare: esti catolica?[/color]

 

nu, nu sunt...

 

ma bucur ca va plac... :flowers:

 

asa e,Claus...de fiecare data cand scriu ma detasez de mine si patrund o lume plina de noi intelesuri...cateodata reusesc sa ating niste stari spirituale pe care nu credeam ca exista

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

Mai postez si eu cateva.

 

 

 

Evadare

 

 

sparge-mi capul,

lasă acel sânge să curgă liber,

 

să distrugă lacătul

ce mi-a captivat cinismul...

sub praful unghiilor netăiate.

 

neantul dintre ciocan şi nicovală,

coroana de lauri ce străluceşte

deasupra capetelor de cadavre...

 

am fost sucit şi vindicativ o viaţă întreagă,

dă-mi scăriţa să urc în vârful piramidei,

trimite-mi îngerul salvator.

 

 

Iţe păgâne

 

 

 

aleargă într-un sens

pe care eu nu-l cunosc,

 

mi-e frică...

 

Tiparul

 

împuşcă foile cu spaţii grele,

Fortifică turnul de fildeş,

Zgârie porţile Raiului.

 

Bate la uşa lui Dumnezeu...

dar nimeni nu-i răspunde

Toţi îngerii şomează,

Iţele păgâne

ale destinului s-au descurcat.

 

Dumnezeu se plimbă printre noi,

Gunoier, prostituată, om de afaceri, iubit infidel...

Orice.

 

 

Sarea ochilor

 

 

Gheţari.

 

Gândul mă poartă către diamante,

 

Sticle ordinare...

 

Jivine diabolice, caverne mistice...

 

Sarea ochilor mei...exuvială, sepulcrală, opulentă...

un câine alergând după jucăria sa,

preţiosul os suculent...

 

Ajunge!

Până aici!

 

Creează rochia după talia mea deformată,

Aleargă prin dicţionare

 

Şi...

 

pune capăt

nelegiuirilor poetice

din circumvoluţiunile-ţi.

  • 5 weeks later...
Posted

lasati inspiratia sa curga libera. :giggle:

 

De-natură

 

 

iubirea e un cântec de dragoste neterminat

noaptea e un sol al morţilor ce vor să vină

paharul e reflecţia gândurilor necurate

din ţărână se nasc demonii în apă se prăbuşesc clişeele

de unde până unde s-a trasat limita

între metaforă şi pompe (funebre)

 

iubirea e un cântec fals intonat

care e logica suferinţei programată la oră fixă

spre întâmpinarea fericirii pe pământ şi la graniţe

 

am vărsat lacrimi peste lacrimi

până când pământul a înflorit în margarete de nămol

am ridicat din noroi visuri şi din crengi închisori

în această împărăţie domină plagiatura

partitura acritura de-natura...

 

aşa s-a născut diversitatea la toate nivelurile ei

aşa s-a născut o religie multifaţetată

în care fanaticii se sinucid orbeşte

şi ateii guvernează după reguli proprii

 

ne-am plafonat

iubirea e un semiton

semn obscen pe un zid de bloc abandonat.

Posted
lasati inspiratia sa curga libera. :giggle:

 

De-natură

 

 

iubirea e un cântec de dragoste neterminat

noaptea e un sol al morţilor ce vor să vină

paharul e reflecţia gândurilor necurate

din ţărână se nasc demonii în apă se prăbuşesc clişeele

de unde până unde s-a trasat limita

între metaforă şi pompe (funebre)

 

iubirea e un cântec fals intonat

care e logica suferinţei programată la oră fixă

spre întâmpinarea fericirii pe pământ şi la graniţe

 

am vărsat lacrimi peste lacrimi

până când pământul a înflorit în margarete de nămol

am ridicat din noroi visuri şi din crengi închisori

în această împărăţie domină plagiatura

partitura acritura de-natura...

 

aşa s-a născut diversitatea la toate nivelurile ei

aşa s-a născut o religie multifaţetată

în care fanaticii se sinucid orbeşte

şi ateii guvernează după reguli proprii

 

ne-am plafonat

iubirea e un semiton

semn obscen pe un zid de bloc abandonat.

 

i love those in blue...

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted (edited)

Mă sufoc ducând dorul celei ce am fost

(merci, Lex, pentru oraşele din nasturi)

 

 

mă sufoc ducând dorul celei ce am fost:

gărgăriţă – trăind în oraşul din nasturi coloraţi,

creat de-un fluture cu-aripi pe jumătate deschise;

fluture la rândul meu – creând oraşe–iluzii pentru suflet...

 

 

:down:

Edited by raluca

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

Lost in the night

 

lonely steps on the pavement

whsiper a song, sing a story.

a senselss breath lingers in the air

ephemeral sign of an epiphany.

and sitllness and solitude

curtains of smoke fall down

cruel smell of disappointment

fills gently this posioned prison.

a thought just dies on my lips,

some long forgotten memory,

a part of me, a slice of remembrance

of what i was, a hint of who i am.

ahead i see a long road running,

behind jus fog may follow.

and in between, just numbness,

while time is playing once again

its mean and evil game.

 

okay, recunosc, ma plictiseam si gandeam prea mult...dar cel putin a iesi ceva cu logica :P hope u like it. ah, si e binevenit o idee de titlu fiindca acum e tarziu...si...mi-au obosit neuronii :D

http://i16.photobucket.com/albums/b21/DjCeline/thereasonigoonsiggycopy.jpg

 

http://therasmusforum.com/images/streetteam/promo/blackroses08.jpg http://therasmusforum.com/images/streetteam/promo/banner_streetteam1.jpg

Posted
me loves it :wub:

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted
I love your lyrics in English, please post more. :D
Posted

Cândva

 

ce vise deşarte sunt şi speranţele,

cât dor şi cât doare, când, simţindu-te atât de aproape

eşti atât de departe, încât nu pot să-ţi aud nici măcar bătăile inimii...

cândva îmi plăcea să-mi lipesc obrazul de geamul ud şi rece,

să privesc în gol şi să pictez din ceaţă iluzii şi să-i fur lunii privirea

să nu te vrăjească cu lumina-i falsă...

cândva mai închideam ochii doar ca să te pot vedea,

cândva încetam să inspir doar ca să te pot respira

şi-mi plăcea atât de mult să simt inima ta bătând în trupul meu...

cândva...

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted (edited)

adore it. :in_love: :in_love:

 

 

Nihilism

 

 

Frumuseţea dăruită de tine

Cunoaşte procesul de regresie sentimentală

Purtând stigmatul unei iubiri denigrate.

Judecaţi spre a ne petrece restul zilelor

În fântâni fără puţ

 

Am încercat de atâtea ori să-ţi vorbesc

( sincer sincer sincer )

Reprofilându-mă pe o credinţă avangardistă

( sperând că voi atenua efectul consecinţelor & combate sfârşitul )

Inevitabil

Am privit disperat răsăritul Soarelui

( devenind )

Sătul de-a-i mai căuta înţelesul

( sincer sincer sincer )

 

Gustând cu poftă din sânul decăderii

M-am încoronat Regele morţilor

Aşteptând să te pot tortura veşnic

( trăiesc într-o cameră fără ferestre un caiet aruncat pe jos )

Să-ţi beau sângele fără teama repercursiunilor

( sincer sincer sincer )

Cum am reuşit să anihilez umanitatea

Lăsându-mă pradă poftelor carnale

( mă gândesc la tine în fiecare zi & repet aceleaşi cuvinte

oameni vin & oameni pleacă

nimeni nu se schimbă )

Mulţumeşte-te cu iluzia imaginii false din oglindă

 

Sincer sincer sincer

Frumuseţea pe care mi-ai dăruit-o

Şi-a pierdut splendoarea

Sincer sincer sincer ...

Edited by alextrusca
Posted
je l'adore! :wub:

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

  • 2 weeks later...
Posted

Clinchet de iarnă

 

 

pe undeva pe la colţuri se-ascunde iarna...

e doar vara îmbrăcată-ntr-o promoroacă,

se joacă prin umbre oglindindu-se în aer,

iar stelele căzătoare se transformă-ncet în fulgi...

sunt suflete ce renasc câte puţin în fiecare dintre noi...

 

copacii mai cântă simfonii în do major,

dar corzile se vor stinge – gheaţa le va adormi sunetul,

iar fluturii iernii îşi vor bate aripile

în ritmuri de colinde şi poveşti cu Moş Crăciun.

 

 

 

e prima mea poezie de iarna...hope u will like it :flowers:

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

wow. M-ati lasat cu gura cascata. ce-i drept nu am mai dat de mult pe aici, iar acum cand vin nu stiu ce sa comentez mai intai. Am luat poeziile de pe ultima pagina si sper sa mi se ierte postul interminabil.

 

Azi am murit pentru a doua oară

 

 

Îmbătată de vin şi flori de lacrimi

Stau şi pândesc timpul

Să-l prind şi să-l smulg cu penseta din inimă

Ca să pot să o mut

Din stânga undeva la apus de suflet...

 

Azi am murit pentru a doua oară

Şi ca de obicei nu am simţit nimic,

Căci moartea mi-a devorat trupul

Celulă cu celulă...

 

Încet şi dureros m-am scufundat în inexistent

Cu toate că pe undeva prin ceaţă

Se mai găsesc particule din pseudo-nemurirea mea,

Eu stau şi număr microsecundele ce au mai rămas

Pâna la intrarea mea în Infern, Rai sau Purgatoriu...

Nu stiu dk sa mai adaug ceva la ce a zis Ale. Asbolut superba. O poezie cum nu am mai citit de mult. Cuvintele sunt chiar de prisos. Mi-a placut la nebunie ideea subliniata.

 

Încet

 

Încet am închis uşa spre viitor

Şi-am dat foc trecutului

Ca să te pot păstra aici,

Culcat pe inima mea obosită

Să bată insistent la poarta Fericirii...

 

Încet am tresărit la auzul şoaptelor tale

Crezând că e doar zgomotul aripilor

De înger rătăcit undeva

Între Lacrimi şi Părere – de – Rău...

 

Încet am spart clepsidra vieţii

În care se scurgea nepăsător nisipul

Ce credea că are control

Asupra unei vieţi inexistente...

 

Du-te, încet, nepăsare tristă

Şi cântă altor suflete recviemul tău,

Căci eu, înecată în atâta melancolie,

Nu văd timpul, viaţa, fericirea şi lacrimile

Decât...încet...

 

se pare ca in noaptea imi asta canta inspiratia cantece de adormit...

Faci anumite combinatii de cuvinte care pe mine una ma lasa cu gura cascata. Metafore in devaratul sens al cuvantului, integrate printre vorbe, ca sa formeze poezia. Superb

 

Mai postez si eu cateva.

 

 

 

Evadare

 

 

sparge-mi capul,

lasă acel sânge să curgă liber,

 

să distrugă lacătul

ce mi-a captivat cinismul...

sub praful unghiilor netăiate.

 

neantul dintre ciocan şi nicovală,

coroana de lauri ce străluceşte

deasupra capetelor de cadavre...

 

am fost sucit şi vindicativ o viaţă întreagă,

dă-mi scăriţa să urc în vârful piramidei,

trimite-mi îngerul salvator.

 

 

Iţe păgâne

 

 

 

aleargă într-un sens

pe care eu nu-l cunosc,

 

mi-e frică...

 

Tiparul

 

împuşcă  foile cu spaţii grele,

Fortifică turnul de fildeş,

Zgârie porţile Raiului.

 

Bate la uşa lui Dumnezeu...

dar nimeni nu-i răspunde

Toţi îngerii şomează,

Iţele păgâne

ale destinului s-au descurcat. 

 

Dumnezeu se plimbă printre noi,

Gunoier, prostituată, om de afaceri, iubit infidel...

Orice.

 

 

Sarea ochilor

 

 

Gheţari.

 

Gândul mă poartă către diamante,

 

Sticle ordinare...

 

Jivine diabolice, caverne mistice...

 

Sarea ochilor mei...exuvială, sepulcrală, opulentă...

un câine alergând după jucăria sa,

preţiosul os suculent...

 

Ajunge!

Până aici!

 

Creează rochia după talia mea deformată,

Aleargă prin dicţionare

 

Şi...

 

pune capăt

nelegiuirilor poetice

din circumvoluţiunile-ţi.

Tu Alex aiun stil aparte de a scrie. Imi aminteste de Tudor Anrghezi (estetica uratului) si Barbu sau Blaga intr-un fel. Cuvinte dintr-un registru ciudat pentru peozie, dar captiveaza tocmai prin aceast element al suprprize, dar si felul in care se imbina cu restul.

 

Mă sufoc ducând dorul celei ce am fost

(merci, Lex, pentru oraşele din nasturi)

 

 

mă sufoc ducând dorul celei ce am fost:

gărgăriţă – trăind în oraşul din nasturi coloraţi,

creat de-un fluture cu-aripi pe jumătate deschise;

fluture la rândul meu – creând oraşe–iluzii pentru suflet...

 

 

:down:

:in_love: Se vede ca poeziile tale vin din suflet.

 

Lost in the night

 

lonely steps on the pavement

whsiper a song, sing a story.

a senselss breath lingers in the air

ephemeral sign of an epiphany.

and sitllness and solitude

curtains of smoke fall down

cruel smell of disappointment

fills gently this posioned prison.

a thought just dies on my lips,

some long forgotten memory,

a part of me, a slice of remembrance

of what i was, a hint of who i am.

ahead i see a long road running,

behind jus fog may follow.

and in between, just numbness,

while time is playing once again

its mean and evil game.

 

okay, recunosc, ma plictiseam si gandeam prea mult...dar cel putin a iesi ceva cu logica :P  hope u like it. ah, si e binevenit o idee de titlu fiindca acum e tarziu...si...mi-au obosit neuronii :D

Super poezia, pui. Ar trebui sa scrii mai des, fiindca talent ai (sa nu indraznesti sa ma contrazici!)

 

Cândva

 

ce vise deşarte sunt şi speranţele,

cât dor şi cât doare, când, simţindu-te atât de aproape

eşti atât de departe, încât nu pot să-ţi aud nici măcar bătăile inimii...

cândva îmi plăcea să-mi lipesc obrazul de geamul ud şi rece,

să privesc în gol şi să pictez din ceaţă iluzii şi să-i fur lunii privirea

să nu te vrăjească cu lumina-i falsă...

cândva mai închideam ochii doar ca să te pot vedea,

cândva încetam să inspir doar ca să te pot respira

şi-mi plăcea atât de mult să simt inima ta bătând în trupul meu...

cândva...

Enough said ;)

 

adore it. :in_love:  :in_love:

 

 

Nihilism

 

 

Frumuseţea dăruită de tine

Cunoaşte procesul de regresie sentimentală

Purtând stigmatul unei iubiri denigrate.

Judecaţi spre a ne petrece restul zilelor

În fântâni fără puţ

 

Am încercat de atâtea ori să-ţi vorbesc

( sincer sincer sincer )

Reprofilându-mă pe o credinţă avangardistă

( sperând că voi atenua efectul consecinţelor & combate sfârşitul )

Inevitabil

Am privit disperat răsăritul Soarelui

( devenind )

Sătul de-a-i mai căuta înţelesul

( sincer sincer sincer )

 

Gustând cu poftă din sânul decăderii

M-am încoronat Regele morţilor

Aşteptând să te pot tortura veşnic

( trăiesc într-o cameră fără ferestre un caiet aruncat pe jos )

Să-ţi beau sângele fără teama repercursiunilor

( sincer sincer sincer )

Cum am reuşit să anihilez umanitatea 

Lăsându-mă pradă poftelor carnale

( mă gândesc la tine în fiecare zi & repet aceleaşi cuvinte

oameni vin & oameni pleacă

nimeni nu se schimbă )

Mulţumeşte-te cu iluzia imaginii false din oglindă

 

Sincer sincer sincer

Frumuseţea pe care mi-ai dăruit-o

Şi-a pierdut splendoarea

Sincer sincer sincer ...

Mi-a placut la nebunie ideea cu parantezele... adauga un aer special poeziei.

 

Clinchet de iarnă

 

 

pe undeva pe la colţuri se-ascunde iarna...

e doar vara îmbrăcată-ntr-o promoroacă,

se joacă prin umbre oglindindu-se în aer,

iar stelele căzătoare se transformă-ncet în fulgi...

sunt suflete ce renasc câte puţin în fiecare dintre noi...

 

copacii mai cântă simfonii în do major,

dar corzile se vor stinge – gheaţa le va adormi sunetul,

iar fluturii iernii îşi vor bate aripile

în ritmuri de colinde şi poveşti cu Moş Crăciun.

 

 

 

e prima mea poezie de iarna...hope u will like it :flowers:

:in_love: Superbe primele versuri- de fapt toate, insa imi place f mlt interpretarea iernii. Parca imi aduce aminte de baba iarna cu cele 7 cojoace.

Posted
merci, Alexiel, pt comentarii :flowers: ma bucur mult cand vad ca versurile mele sunt apreciate :flowers:

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

  • 2 weeks later...
Posted (edited)

Nimic

 

Nu am uitat acele zile-n care ne spuneam poveşti,

 

Imaginea în care totul era fraged precum luna - îmbrăşisările, privirile furate

 

Mai trăiesc prin pielea amintirilor respirând melancolia...

 

Inocenţa în care ne înfăşuram când veneau zorile şi toate

 

Cuvintele ce ni le-am spus doar privindu-ne...

Edited by raluca

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

Still…

 

Still…it was too late to say…

I thought I heard you whispering my name

But those were just my memories playing hide and seek…

Was it you or me that first said goodbye?

I can’t remember…it’s all embraced by shadows

And all that’s left of me are pieces

That refuse to create this puzzle of my life…

 

Will I ever be able to forget?

These tears of mine are like little snowflakes

That keep shining in the light of oblivion,

And I’m standing in the middle of the empty street

Watching the night creating more and more sorrow…

 

It’s cold…my spirit lies between bitterness and sadness

And I tremble to ignore my tears, yet it’s all useless

Your face keeps haunting my everything

And every breath I take makes your image clearer…

 

Still…it’s too late to say…

I think I can hear you whispering my name…

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

Poemul Dureri

(partea I )

 

In viata mea ca o stea ai aparut,

O stea nemuritoare, si apoi ai disparut.

Dar sclipire ei va ramine-n minte mea,

Ca un far in fata navigatorului, deapurure.

 

Lacrimile nu-si au rostul,

Dar vei ramine-n inima mea.

Dragostea-i dat pentru tot omul,

Dar in bataia vintului, e un fulg de nea.

 

In alb , imi imbrac negrul suflet,

Dar sunt tradat de al meu chip.

Iar glasul mi se preschimba-n vaiet,

Ma uit in oglinda si ma apuc sa tip.

 

O viata pentru tine a-si da,

Nu mai pentru mine sa fii,

Iubire ca a mea nu-i alta,

Asi vrea sa fim ca doi copii.

Posted
E superba :in_love:
http://i5.photobucket.com/albums/y166/raluchi/ANDfinalshow-1.jpg
Posted
i love it Lulu....e ca un cantec :in_love:

http://i16.photobucket.com/albums/b21/DjCeline/thereasonigoonsiggycopy.jpg

 

http://therasmusforum.com/images/streetteam/promo/blackroses08.jpg http://therasmusforum.com/images/streetteam/promo/banner_streetteam1.jpg

Posted
i love it Lulu....e ca un cantec :in_love:

 

poate ca o sa fie :D

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Posted

Antologia anotimpurilor

 

Tot frunze căzătoare au rămas şi azi gândurile mele

 

Oare pe ger vor căpăta aripi de fulgi?

 

Am absorbit din ele cenuşa şi boabele de miere

 

Mi-a mai rămas să stau şi să le-ascult...

 

N-ai mai venit cu ploi să-mi cureţi sufletul,

 

Am aşteptat...dar tot ce mi-ai trimis a fost pierdut de vânt...

 

***

 

Iubirea ne-a îngheţat pe buze

 

Am cristalizat-o într-un sărut

 

Rămas e doar golul din ochi,

 

Neant rece din fractali de uitare -

 

Anotimp de pierdere în neaua din zâmbete false...

 

***

 

Prin noi au renăscut frânturile de viaţă,

 

Respiră şi inimile una prin alta,

 

Iar amintiri culegem din muguri de speranţă -

 

Mai regăsim din visele pierdute în zilele de ieri...

 

Amestec de parfum din flori gingaşe,

 

Vag răsărit de soare, sclipiri desprinse din eden -

 

Am adunat această primăvară şi am închis-o-n tine

 

Rănile să le vindec din sufletul tău stingher,

 

Amorţind singurătatea cu părţi din seninul cer...

 

***

 

Visând sub razele de aur

 

Am învăţat să ne rescriem clipele de teamă,

 

Roua dimineţii s-a prelins pe pereţii clepsidrei timpului -

 

A rămas doar nisipul purificat de dragoste...

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

  • 2 weeks later...
Posted

Sunt bestiale...Imi plac la nebunie!!!

Acum sa mai pun si eu cateva de-ale mele.

 

 

Jocuri inutile

 

 

Acestea sunt aspiraţiile mele,

Acestea sunt obiectele cu care eu mă joc,

Cel mai de preţ este tristeţea,

Ea oglindeşte paranoia pe care ador să o îmbrăţişez

În fiecare noapte, când horcăi ca un bolnav

Pe patul de moarte.

 

Zâne feerice şi sburători în călduri...

Acestea îmi sunt fanteziile,

Bestiale, creatoare de dependenţă,

Doar cuvinte înşirate pe portativul ieftin croit

De un Cantemir al vremurilor ultramoderne.

 

Boscheţii rânjesc la mine, de parcă le-am arătat limba,

Uite aşa nefericirea mă strangulează şi eu o numesc

Colier de diamante în aur alb,

Aleea Soarelui e doar pură ficţiune,

Mi-e frică să mă uit în urmă,

Cine ştie ce nonsensuri aş putea să mai născocesc...

 

Nu-mi place ceea ce sunt,

Dar nu aş dori să mă schimb,

Aceste sunt gândurile mele,

Jocuri inutile ale frustrărilor erotice,

Te iubesc mai mult decât îţi poţi imagina,

Nu mă doreşti şi cât de fericit sunt.

 

 

 

Epitaf

 

 

Memoria soarelui strălucitor m-a părăsit,

Din luna argintie croiesc haine melancolice

Fericirii ce ne-a unit cândva...

 

Sângerie precum rana sufletului meu,

Amintirea pierderii tale mi-a arătat drumul...

Drumul spre căinţă, ce a fost nu va mai fi...

Ce va fi în continuare, Nimeni nu ştie...

 

Din cenuşă înapoi în cenuşă,

Din adam înapoi în ţărână,

Lasă totul să treacă pe lângă noi,

Lasă totul...

 

Timpul ne va prinde în palmele sale

Şi ne va spulbera precum granulele de nisip

Înapoi în vâltoarea tulbure din care am venit.

 

Pete de sânge pe un cer bogat în vise,

Noaptea ne oferă libertatea de-a fugi de aici,

Nimic nu este etern...

Lasă totul să treacă pe lângă noi...

 

 

Casa cu păianjeni

 

 

Dragostea îşi etalează colţii în faţa mea,

În urmă am lăsat casa cu păianjeni.

 

Uşile se închid, deşi nu există camere,

Noi ne rugăm, este Dumnezeu doar pură ficţiune?

 

Amorul propriu e o comedie, atunci unde-s actorii?

Cum arată un înger, un demon, un diavol?

 

Ce este nefericirea, viziuni în globuri de cristal,

Complăcere sau turn de fildeş?

 

Am părăsit casa cu păianjeni,

Dar nu am înţeles nimic, am distrus sentimentul uman

Şi acum mă doare.

 

Nu am vrut decât să fiu la fel,

Unde am greşit?

Posted

speechless... :in_love:

 

 

am scris si eu una azi, dar nu i-am gasit inca un nume...

 

Din atemporalitatea Lunii

Tu ai venit, senin şi blând,

Şi-ai pogorât în mine sacrul

Ce s-a născut în cer şi pe pământ.

 

Şi-ai numărat secundele arhaic,

Le-ai transformat în picuri de cleştar,

Iar dimineaţa mi le curgeai pe faţă

În raze de splendid solar.

 

Şi când pictai pe infinitul nopţii

Stele, planete, galaxii,

Eu îţi eram culori şi nemurire

Şi te năşteai prin mine ca să fii,

 

Să adânceşti mistere din umbre şi din vânt,

Să-nveţi iubirea pură să o simţi,

Redefinind persoana care sunt

Prin fericirea dulce de-a trăi.

J'aimerais tant savoir

Souffler comme le vent

Sur ton doux visage

Faire partir le noir, disparaître le temps

Casser les nuages

Parler même tout bas

Juste pout toi et moi

De petits riens

Mais là-bas

Au loin, tu nages...

 

 

 

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Restore formatting

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

  • Recently Browsing   0 members

    • No registered users viewing this page.
×
×
  • Create New...